„Noi sărbătorim Pastele 50 de zile“

Reportaj/Comentariu/Relatare de presă (din arhivă)

Creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea Domnului anul acesta o data cu creştinii catolici şi evanghelici, şi anume duminică pe 8 aprilie. Această sărbătoare este cea mai veche şi cea mai importantă din creştinism pentru că ea aminteşte de Învierea lui Hristos din morţi a treia zi. Sărbătoarea Învierii se mai numeşte şi Paşte. Din punct de vedere etimologic „Paşte“ provine din cuvântul „pascha“ de origine egipteană, şi înseamnă pentru evreii din Vechiul Testament trecerea, eliberarea de sub robia egipteană şi revenirea în pământul făgăduit de Dumnezeu.

Pentru creştinii români ortodocşi sărbătoarea Paştelui începe sâmbăta la miezul nopţii. Datorită diferenţei de fus orar dar şi din dorinţa de a fi în uniune cu biserica din ţară, românii din Mitropolia Germaniei, Europei Centrale şi de Nord cu sediul la Nürnberg se adună cu o oră mai devreme în curtea bicericii, adică la orele 23:00. Părinţi şi copii, tineri şi bătrâni iau parte la liturghia Învierii, cântă „Hristos a Înviat“ şi trăiesc împreună „bucuria şi adevărul eliberator al Învierii lui Hristos“, spune părintele paroh Teofil Herineanu.

Momentul cel mai emoţionat aici în biserica din Nürnberg îl constituie procesiunea din jurul bisericii cu lumânările aprinse. Dacă în ţară acest ritual este absolut normal, aici în Germania nu se poate spune acelaşi lucru. Trecătorii se opresc confuzi şi miraţi văzând atâţea oameni cu lumânări în mâini făcând ocolul bisericii şi cântând într-o limbă pentru ei străină.

„Noi sărbătorim Paştele nu numai trei zile ci cinzeci de zile, şi anume până la Înălţarea la cer a Mântuitorului Hristos şi până la Rusalii pe 27 mai“, explică IPS Mitropolit Serafim Joantă. Ca în fiecare an şi anul acesta Sfinţia Sa a scris o scrisoare duhovniceasca pentru credincioşii din Mitropolie. Pentru creştinii români ortodocşi biserica este „locul unde cerul şi pământul se unesc într-o liturghie comună“. În acest sens ei se pregătesc pentru Înviere nu numai sufleteşte, prin post şi spovedanie, ci şi trupeşte. „Eu am tradiţia ca în totdeauna de Paşte să îmbrac ceva nou“, ne spune Georgeta Hartmann din Nürnberg.

După ceremonia din biserică se merge acasă şi se continuă sărbătoarea Învierii în sânul familiei. Mâncarea tradiţională este friptura de miel, ouă roşii, cozonac şi vin roşu. Toţi se salută cu „Hristos a Înviat“, iar răspunsul este „Adevărat a Înviat“. Unii creştini din ţară sau chiar de aici din Germania mai păstrează următoarea tradiţie de Paşte: se ia un ou roşu şi o monedă şi se pun într-o cană cu apă, după care se spală pe faţă. Acest gest simbolizează dorinţa de sănătate şi prosperitate.

Hristos a Înviat!

Comentarii

Publică un comentariu nou

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Taguri HTML permiseŞ <a> <em> <strong> <cite> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.
  • You may use [view:name=display=args] tags to display views.

Mai multe informaţii despre opţiunile de filtrare